Evolutia Hartii Politice
Totaliatea statelor independente si a teritoriilor dependente compune harta politica a lumii. In afara de reprezentarea cartografica a acestor entitati terotoriale, harta politica are si sensul de stat politic al unei tari, grup de tari, sau al intregii lumi. Ea se modifica permanent, avand, asadar, un caracter istoric.
Statul reprezintă un teritoriu independent şi suveran, în care trăieşte o populaţie care, în cazul statelor moderne, formează o naţiune (statul naţional). Statele sunt delimitate prin frontiere sau graniţe, care pot fi naturale, de-a lungul unor râuri( Dunărea, între România şi Bulgaria), pe creste muntoase (creasta Anzilor dintre Chile şi Argentina) sau convenţionale (artificiale), unde elementele naturale lipsesc (graniţele rectilinii din Sahara ale statelor Mali, Algeria, Libia, Egipt etc), sau există considerente social-istorice (graniţele multor state federale ale S.U.A. şi Australiei)
I. Harta politica a lumii in perioada antica:
Primele civilizatii umane creatoare de entitati politico-teritoriale s-au dezvoltat in nord-estul Africii pana in Extremul Orient asiatic. Primele formatiuni teritoriale organizate politic (orasele state-Ur, Uruk, Kis, Eridu,Lagas, Nipur-transformate ulterior in regate) au aparut la sfarsitul mileniului IV i.d.Hr. in sudul Mesopotamiei (aproximativ pe teritoriul actualului Irak), pe vaile raului Eufrat si Tigru, in cadrul civilizatiei sumeriene (3200-2800 i.d.Hr.), continuand apoi, cu mici variatii spatiale, in cadrul civilizatiilor akkadiena (2350-2100 i.d.Hr.), asiriana(1800-612 i.d.Hr.), babiloniana (1738-539 i.d.Hr.) s.a.
II. Harta politica a lumii in perioada medievala:
In secolele V-XI, asistam la patrunderea in Europa romanica a numeroase popoare migratoare (vizigoti, ostrogoti, vandalii, burgunzii, longobarzii etc.) si la constituirea regatelor barbare (regatul vizigot in Spania – 507-711; regatul ostrogot in Italia – 493-554 regatul longobarzilor in Italia – 568-774; regatul franc in Franta – 558-843). Regatele barbare nu rezistau mult timp (cu exceptia celui franc, transformat de Carol cel Mare – 768-814 – in imperiu). Ele sunt prea putin organizate si nu pot face fata noilor cuceritori, bizantinii si arabii. Incepand cu secolul al IX-lea, un nou val de populatii migratoare (ungurii – sec. IX, pecenegii – sec. X, cumanii – sec. XI, tatarii – sec. XIII) vor patrunde in Europa, pana in Peninsula Scandinava.
III. Evolutia hartii politice a lumii in perioada moderna
Perioada moderna (1648-1918), caracterizata prin numeroase modificari de ordin politic, economic, social si cultural, determina numeroase schimbari structural si de fond ale hartii politice a lumii. Principalele procese care influenteaza harta politica a lumii in aceasta perioada sunt: revolutiile politice moderne (engleza, americana, franceza etc.), revolutia industriala, apogeul imperiilor coloniale, aparitia statelor nationale. Perioada de inceput a epocii modern este marcata de numeroase tensiuni si transformari social-politice, care vor avea ca expresie imediata revolutiile politice. Revolutiile politice se caracterizeaza prin inlaturarea absolutismului monarchic si construirea unor noi forme de stat, intemeiate pe legea naturala si pe ratiunea laica de a asigura libertatea personala si egalitatea politica. Ele inlocuiesc statul feudal cu un stat modern si declanseaza aparitia constiintei nationale.
IV. Evolutia hartii politice a lumii in perioada contemporana:
Transformarile petrecute un Europa dupa Primul Razboi Mondial se vor constitui ca baza a schimbarii ulterioare a intregului sistem mondial si a “ordinii” ce a guvernat relatiile internationale pana la acel moment. Printre evenimentele ce au avut loc in aceasta perioada, un interes aparte pentru tema analizata prezinta: dezmenbrarea Germaniei, dezintegrarea Imperiilor Austro-Ungar si Otoman, disparitia Imperiului Tarist. Un al doilea proces important consta in formarea statelor nationale unitare (Romania, Austria, Ungaria) sau federale (Iugoslavia si Cehoslovacia). De asemenea, aceasta perioada este marcata de aparitia comunismului in Rusia (1917) si continuarea expansiunii rusesti spre Europa de Est si Asia Centrala si de Est, alaturi de cresterea rolului si influentei, in planul relatiilor internationale, SUA care devine una din marile puteri ale lumii.
V. Evolutia hartii politice a lumii dupa 1989:
O serie de modificari au survenit pe harta politica a lumii si in special a Europei, plecand de la dezintegrarea sistemului communist. Astfel, mentionam, dezintegrarea URSS si transformarea acesteia in Comunitatea Statelor Independente, ce a dus in 1991 la declararea independentei politice a statelor baltice, precum si la miscari centrifuge a statelor din Caucazii din Asia Centrala; reunificarea pasnica a Germaniei (1990) si sfarsitul Razboiului Rece; dezintegrarea Iugoslaviei (incepand cu 1991, cu consecinte, de asemenea, imprevizibile in Peninsula Balcanica) si aparitia de noi state balcanice: Slovenia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Muntenegru ; desprinderea pasnica a Cehiei de Slovacia (incepand cu 1 ianuarie 1993); cresterea influientei SUA ca singura super putere mondiala si rolul acesteia de “arbitru” mondial (rezolvarea unor conflicte: Golf, Haiti etc.); influenta sporita a lumii musulmanice in Asia Centrala si de Sud-Vest datorita importantei economice si militare a Turciei; conflicte regionale si locale in fosta URSS (Caucaz. Asia Centrala); Cresterea rolului si a influentei Germaniei si Japoniei la nivel mondial si dorinta lor de a deveni membri in Consiliul de Securitate. Sfarsitul anului 2006 consemneaza o situatie sinoptica complexa a entitatilor politico-teritoriale. Astfel, Harta politica a lumii cuprinde 261 de state si teritorii neautonome (194 state suverane si 67 teritorii dependente si cu statut special), o formatiune supranationala: Uniunea Europeana; 194 state suverane: (193 state member ONU si Vaticanul, care nu este membru ONU); 67 teritorii dependente si cu statut special.
